3 august 2012

Transylvania

Dedicație: lui Marian, cel de la care am împrumutat povestirea

În urmă cu câțiva ani, Marian din dedicație era medic militar român în Irak. Făcea parte din trupele multinaționale și avea sarcina să repare și să mențină în stare de funcționare good guys. Pe lângă chestiile pe care le făceau ei acolo, trimiși fiind tocmai ca să le facă, aliații aveau în timpul liber un proiect interesant. Era un program gândit probabil să îmbine factorul educațional cu team buildingul. Pe scurt, fiecare era invitat, prin rotație, să susțină o mică prezentare, la alegere, a regiunii de unde provine sau să abordeze orice subiect credea că-i reprezintă mai bine locul de origine.
Marian nu a ales nici dacii, nici daco-romanii, a sărit peste Ștefan cel Mare și peste Mihai Viteazu, a renunțat la ideea cu Nadia Comăneci (cum să vorbești despre Nadia fără să pui imagini cu nota 1.00?!) și - deși era stelist - l-a eliminat rapid pe Hagi, pentru că bănuia cât de puțini din sală aveau habar de soccer. Marian a ales să nu riște și a abordat subiectul perfect, subiectul despre care poți să le vorbești până îngheți și pinguinilor de la Polul Nord: Dracula!
Și le-a turuit românul Marian despre Dracula. Întâi l-a desființat cu fulgi cu tot pe Bram Stoker, cu al său fals, inventat Dracula. Cine știe ce se fuma pe vremea aceea. A demolat metodic mitul mușcăturilor de gât, al vampirismului și al usturoiului, precum și alte mărunțișuri hollywoodiene. Apoi a trecut de la fantastic la realitate, în fața asistenței din ce în ce mai atente și curioase. Le-a povestit de Vlad Dracul și de Vlad Țepeș (cu tot cu țepe), i-a purtat prin istorie, prin Sighișoara și prin Transilvania. La final le-a mulțumit pentru atenție și a primit ropote de aplauze.
Asistența s-a rupt în bucățele. Unii au început să plece, alții au mai stat la taclale. Mulți au trecut pe la Marian și l-au felicitat. ”Interesant! Foarte interesant!” sau ”Am văzut filmul! Și pe ăla cu Frankenstein...”
La urmă l-a abordat un american, vizibil bulversat, care l-a luat un pic deoparte și i-a zis în șoaptă: ”Felicitări, Marian! Foarte interesant materialul. Da'... știi... trebuie să recunosc că mi-ai făcut o surpriză imensă. Toată viața mea am crezut că Transylvania e undeva în Statele Unite, pe lângă Pennsylvania, iar Dracula e american!”
Parcă văd cum a rămas Marian cu gura căscată. Eu unul, chiar dacă n-am fost prezent la fața locului, nu pot să nu mă gândesc că și numai pentru această revelație, intervenția din Irak a meritat toți banii!


2 comentarii:

  1. aha, deci Pennsylvania nu e undeva în România, pe lângă Transilvania, cum credeam?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru siguranță, am căutat cu Google Maps. Deocamdată nu e sau nu apare!

      Ștergere